21 May 2012

Să privim prin ochii lui Dumnezeu



Trăia odată în Muntele Athos un călugăr, care locuia în Karyes. El bea şi se îmbăta în fiecare zi, scandalizând pelerinii.

În cele din urmă a murit şi acest lucru i-a uşurat pe o parte dintre credincioşi, ei mergând şi spunându-i încântaţi părintelui Paisie Aghioritul că s-a rezolvat în cele din urmă această problemă uriaşă.

Părintele Paisie le-a răspuns că el ştia despre moartea călugărului, fiindcă a văzut un batalion întreg de îngeri care au venit să ridice sufletul acestuia. Pelerinii au fost uimiţi, iar unii au protestat şi au încercat să-i explice mai bine părintelui despre cine este vorba, gândindu-se că bătrânul nu a înţeles.

Stareţul Paisie le-a explicat însă: „Acest călugăr s-a născut în Asia Mică, pe vremea când turcii încă mai adunau toţi băieţii din locurile luate în stăpânire. Ca să nu rămână fără el, părinţii îl luau cu ei la seceriş, şi ca să nu plângă şi să-i lase să muncească, îi puneau raki (*rachiu) în lapte ca el să doarmă. Prin urmare, el a crescut şi a ajuns un alcoolic fără voia lui. La un moment dat a găsit un bătrân care i-a spus să facă metanii şi rugăciuni în fiecare noapte şi s-o implore pe Fecioara să-l ajute să scadă câte un pahar din băutura lui zilnică.

După un an a reuşit, cu pocăinţă şi luptă, să ajungă de la 20 de pahare de băutura la 19 pahare. Lupta a continuat pe parcursul anilor şi în cele din urmă a ajuns la 2-3 pahare, din care el tot se îmbă
ta.

Lumea a văzut, de-a lungul timpului, un călugăr alcoolic care scandaliza pelerinii, dar Dumnezeu a văzut un luptător, care a dus o bătălie lungă pentru a reduce patima sa.”


 

 




3 comments:

aurica petrovan said...

Ce minunata poveste, .....
Imi aminteste cum ai numea Sfintul Serafim de Sarov pe toti cei ce-l cautau, .."Bucuria mea"
Daca oamenii s-ar vedea unul pe altul prin ochii lui DUMNEZEU asa cum Sf Serafim ai privea,....
Oameni n-ar mai judeca pe nimeni niciodata, I-ar lasa Lui aceasta sarcina grea!......minunata poveste, va multumim🌹

Anca ♥ said...

Da, sa privim cu iubire, cu intelegere si compasiune catre ceilalti. Nu avem de unde sa stim istoria si evolutia intreaga a unui alt om, cu toate suisurile si coborasurile, cu incercarile si succesele sale. Si poate ca Dumnezeu nici nu judeca in sensul in care credem noi, ca sa ne pedepseasca...
Va multumesc ca ati impartasit cu noi.

crtiano mirel said...

Minunata poveste si foarte buna de învatat din ia daca omu ar sti sa iubeasca mai mult si sa judece mai putin ar fi o lume mai buna dar asa este firea omului de ase grabi sa judece fara sa stie !!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...