SUNT FATA ÎMPĂRATULUI ROŞ. NU L-AŢI VĂZUT CUMVA PE HARAP-ALB?

Unii spun că tata, împăratul Roş, având inimă haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc; se spune despre el că e un om pâclişit şi răutăcios la culme: nu are milă de om nici cât de un câine. Dar vorba ceea: "La unul fără suflet trebuie unul fără de lege". Nădăjduiesc totuşi că i-a veni cineva vreodată de hac, şi-o mai da şi el peste oameni, nu peste butuci, ca până acum. 

Alege să ai idealuri, să lupţi pentru ele

Alege să rămâi tânăr. Şi liber.

Învingătorii

Dedic această postare prietenilor şi colegilor mei care m-au inspirat în aceste zile prin atitudinea lor de adevăraţi învingători. Succes Divin!

 
Învingătorul este omul lui mea culpa. Când învingătorul comite o greşeală, el spune: ”Am greşit!“, învaţă lecţia şi este atent să se transforme pentru a nu mai repeta acea greşeală.
Învinsul este omul lui tua culpa. Când învinsul comite o greşeală, el spune: “Nu e vina mea!” şi aruncă vina pe alţii, repetând apoi mereu aceeaşi greşeală.


Un învingător ştie că adversitatea este cel mai bun învăţător. El ştie că tot ceea ce se petrece are un sens divin şi exprimă Voinţa lui Dumnezeu, şi se abandonează plin de credinţă şi iubire Providenţei Divine pentru a-l conduce prin toate experienţele vieţii.
Un învins se simte victimă în faţa adversităţilor vieţii, plângându-se mereu şi neînvâţând niciodată aproape nimic din nici o experienţă, simţindu-se mereu ca o frunză în vânt sau ca o barcă fără cârmaci (în derivă).


Un învingător ştie că rezultatele acţiunilor lui depind de el şi caută să le ducă la bun sfârşit. El îşi asumă în totalitate responsabilitatea propriilor fapte, precum şi a propriilor stări interioare.
Un învins crede în existenţa ghinionului, folosind aceasta ca pe o justificare a eşecurilor sale, şi adeseori îi învinovăţeşte pe ceilalţi pentru stările lamentabile în care se complace.


Un învingător munceşte mult, îşi oferă ajutorul plin de dăruire celor care au nevoie de el, dar îşi creează şi suficient timp liber pentru el însuşi.
Un învins este o persoană mereu ”foarte ocupată”, care nu are timp nici pentru ai lui, nici pentru a-i ajuta pe alţii, şi adeseori îşi pierde timpul cu lucruri mărunte, inutile.


Un învingător înfruntă provocările una câte una şi în cazul lui este evidentă zicala populară ”Ceea ce nu te doboară te face mai puternic“.
Un învins evită provocările şi nu îndrăzneşte să le înfrunte, iar lui i se aplică zicala ”Nu fiindca (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj, ci fiindca nu avem curaj ele sunt grele“ (Seneca).


Un învingător promite, îşi dă cuvântul şi şi-l ţine.
Un învins face promisiuni, dar evită să dea vreo asigurare deoarece el ştie că nu va fi în stare să o respecte.


Un învingător spune “Sunt bun, dar voi fi şi mai bun!”. El se perfecţionează în permanenţă şi nu îşi compară rezultatele decât cu propriile rezultate anterioare.
Un învins spune: “Nu sunt chiar aşa de rău ca mulţi alţii…”, şi, pentru că nu îşi foloseşte calităţile şi aptitudinile cu care a fot înzestrat, atingând măiestria măcar în una dintre ele, el rămâne un om mediocru.


Un învingător ascultă cu atenţie, înţelege profund şi apoi răspunde, contribuind plin de iniţiativă şi entuziasm.
Un învins doar aşteaptă până când îi vine rândul să vorbească, având mereu o atitudine pasivă şi conformistă.


Un învingător îi respectă pe cei ce ştiu mai mult decât el, şi urmăreşte să înveţe ceva de la ei. În general el învaţă şi din experienţele celorlalti, şi admiră plin de transfigurare calităţile lor. 
Un învins se împotriveşte celor care ştiu mai mult decât el şi doar le critică defectele, adeseori bârfind plin de invidie pe seama celorlalţi.


Un învingător spune: ”Trebuie să existe o cale mai bună de a o face…“ şi va căuta soluţiile cele mai eficiente şi pentru binele comun cel mai mare.
Un învins spune: ”Aşa am făcut-o întotdeauna!”, dorind să menţină doar ceea ce convine interesului lui personal.


Un învingător este o parte din soluţie. El este adeseori ”omul potrivit la locul potrivit“.
Un învins este o parte din problemă. ”El ramâne cu braţele încrucişate, considerând că şi răul, şi binele se înscriu în fatalitate“ (Malraux).


Un învingător ţine seama de ”cum se vede zidul în întregime” şi lucrează anticipând cu multă încredere şi speranţă rezultatul plin de succes.
Un învins vede numai ”cărămida pe care trebuie să o pună”, renunţând adeseori datorită deznădejdii şi îndoielilor de care se lasă copleşit.

(text adaptat după Biblia Învingătorului - autor anonim)

UN DAR TUTUROR ÎNVINGĂTORILOR

Marii căpitani se formează în lupta cu marea agitată. Spaima la nenorocire aduce altă nenorocire. (arab)

Nehotărâtul a primit şi o sută de lovituri de bici şi o sută de lovituri de baston. (arab)

Dacă este să vină primejdia, vine şi stând în casă. (armean)

Cine este adevăratul erou? Cel care are mult curaj faţă de sine însuşi. (chinez)

Fă-ţi datoria şi nu te teme de nici o răzbunare. (egiptean)

Şi pisica ajunge tigroaică dacă trăieşte în pădure. (indian)

Întreaga apă a mării nu-i ajunge decât la genunchi celui care nu se teme de moarte. (indian)

Arborele desfrunzit este iubitul uraganelor. (indian)

Un singur fricos dăuneaza unei armate întregi. (turc)

Omul curajos nu-şi scurtează viaţa înfruntând pericolele. Fricosul nu şi-o păstrează chiar dacă-i precaut. (Abu al-’Ala’ Al-Ma’ Arri)

Nu vă ataşaţi decât de oamenii vrednici de stima; evitaţi mai presus de orice compania celor laşi; nimeni nu îi respectă, nici măcar cunoscuţii lor. (Alceu)

Îndrăzneala este începutul acţiunii. (Democrit)

Bărbăţia micşorează loviturile sorţii. (Democrit)

Nenorocirea osteneşte. Vânturile nu suflă mereu cu aceeaşi turbare. Norocul fericiţilor are un sfârşit. Totul trece, totul se schimbă; omul cu sufletul întreg se încrede până la urmă în speranţă. Deznădejdea este laşitate. (Euripides)

Trebuie să îndrăznesc, fie că izbutesc fie că nu. (Euripides)

Omul cu adevărat superior este omul prudent atunci când chibzuieşte, pentru că analizează toate riscurile posibile, dar care este cutezător când trebuie sa acţioneze. (Herodot)

Sufletul mi-i curajos, căci am îndurat multe suferinţe pe valuri şi-n război. După ele poate să vină şi asta. (Homerus)

Si zeul ajută o îndrazneală justificată. (Menander)

Mâhnirea ştie să născocească împotriva ei însăşi rele de două ori mai mari decât realitatea. (Philemon)

Lucrul de care te temi se întâmplă mai iute decât acela pe care-l speri. (Syrus)

În împrejurari critice îndrăzneala preţuieşte foarte mult. (Syrus)

Când marea este liniştită, oricine poate fi cârmaci. (Syrus)

Când sufletul şovăie, este de ajuns un mic impuls ca să-l îndrepte într-o parte sau alta. (Terentius)

Cine se teme să întreprindă ceva cu hotărâre, aceluia nu-i foloseşte la nimic o (întreagă) comoară de cunoştinţe; oare lampa luminează orbului ceva chiar când o ţine în mână? (Hitopadeca)

Ce nu-i dat să se întâmple, nu se-ntâmplă; ce este dat să se întâmple, nu se poate altfel; de ce nu se bea antidotul acesta, care înlătura otrava grijii? (Hitopadeca)

Dacă nu se expune la primejdii, omul nu vede fericirea; dacă însă riscă, atunci, dacă traieşte – o vede. (Mahabharata)

Fericirea supremă este anevoie de dobândit, atâta timp cât omul nu face o sforţare eroică. (Pancatantra)

Cei viteji nu-şi pierd curajul, chiar când soarta se arată înfricoşătoare; după cum oceanul nu poate fi sleit, oricât de grozavă ar fi arşiţa care seacă lacurile. (Pancatantra)

Fără curaj, nu se trece peste o nenorocire, chiar (dacă-i) foarte mică. (Somadeva)

Nenorocirile fug (departe) de cei curajosi, ca si cum le-ar fi frica de acestia. (Somadeva)

Fricoşii sunt nechibzuiţi. (Somadeva)

Pe cel neîntreprinzător, lăsător, fatalist şi lipsit de bărbăţie, zeiţa fericirii nu vrea să-l îmbrăţişeze, ca şi o femeie tânără pe un bătrân. (Tantrakhyayika)

Ceea ce trebuie să se întâmple are deschise porţile pretutindeni.(Kalidasa)

Curajul sufletesc depăşeşte puterile fizice. (Baltasar Gracian)

Curaj mare, noblete mare. (Baltazar Gracian)

Când lipseşte curajul ştiinta nu dă roade. (Baltasar Gracian)

Unul din efectele fricii este că ne rătăceşte simţurile şi face ca lucrurile să ne pară altfel decât sunt. (Cervantes)

A învinge fără primejdie înseamnă a triumfa fără glorie. (Corneille)

Teama de pericol este de o mie de ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent, şi neliniştea pe care ne-o provoacă previziunea răului este mai de nesuportat decât răul însusi. (Daniel Defoë)

„Noroc”- ăsta-i numele pe care cei slabi îl dau curajului. (G. Duhamel)

Mulţi au avut aptitudini extraordinare; însă fiindcă n-au avut curaj, ei au trăit ca nişte morţi şi au sfârşit prin a fi îngropaţi în inactivitatea lor. (Gracian)

Posibilul întreabă Imposibilul: “Unde stai?” Imposibilul răspunde: “În visurile slăbănogilor”. (Tagore)

Curajul presupune organizarea speranţelor. Or, apaticii tocmai la aceasta renunţă – la organizarea speranţelor. Şi rămân cu braţele încrucişate, considerând că şi răul, şi binele se înscriu în fatalitate. (André Malraux)

Superstitia este religia sufletelor slabe. (Edmund Burke)

Caracteristica adevăratului eroism este tenacitatea. (Emerson)

Nu zăbovi să te încumeţi, atunci când mulţimea cutreieră nehotarâtă; este în stare să facă totul omul nobil, care înţelege şi apucă iute. (Goethe)

Adevăratele calităţi ale unui comandant se manifestă în luptă. Lupta este cel mai sever examinator care stabileşte adevărata capacitate a fiecăruia. (J. K. Bagramean)

Prima condiţie a victoriei este sacrificiul. (J. Galsworthy)

Este poate o datorie să vezi prezentul în culori mai negre decât este de fapt: pentru ca din aceasta vedere să izvorască o luptă mai hotarâtoare spre mai bine. (Lucian Blaga)

Curajul este ceva care se formează, care trăieşte şi moare – care trebuie întreţinut la fel ca şi armele. (N. Iorga)

Curajul este vederea peste propria fiinţă şi peste orice primejdie, a unui scop. (René Quiton)

        

Nu-mi mai este niciodată frică

   

De frica cea cumplită a morţii, mi-am construit şi eu o casă

Şi acum, această casă este beatitudinea oceanică şi nemărturisită a Sinelui Suprem pe care deja l-am descoperit în mine.

De frica frigului, mi-am cumpărat şi eu o haină

Şi acest veşmânt îmi dă acum mereu căldura din interiorul inimii mele care arde de o iubire nestinsă.

Acum tocmai de aceea nu-mi mai este deloc teamă de frig.

De frica sărăciei, am căutat mereu bogăţia

Şi glorioasă îmi este acum această misterioasă bogăţie fără limite care îmi vine clipă de clipă de la Dumnezeu.

Acum nu-mi mai este deloc teamă de mizerie.

De frica foamei, am căutat mereu hrana

Şi acum hrana îmi este meditaţia yoghină profundă ce este realizată asupra adevărului ultim care m-a eliberat.

Acum tocmai de aceea nu-mi mai este deloc teamă de foame.

De frica setei, am căutat mereu să beau ceva,

Iar băutura mea cea nelipsită a devenit acum nectarul cel tainic şi veşnic îmbătător al adevăratei cunoaşteri supreme.

Acum nu-mi mai este niciodată teamă de sete.

De frica duşmanului, mi-am căutat şi eu mereu un tovarăş

Şi până la urmă l-am găsit în vidul cel enigmatic şi etern al betitudinii divine care nu se sfârşeşte niciodată.

Acum nu-mi mai este deloc teamă de nici un duşman.

Din cauza fricii de a nu greşi, am căutat şi eu cu o neostenită frenezie o Cale spirituală adevărată.

Şi acum aceasta este pentru mine Calea Uniunii Transcendente în Dumnezeu cel Unic şi mereu Omniprezent.

Acum nu-mi mai este deloc teamă de nici o greşeală.

Pentru că sunt deja un înţelept în care se oglindeşte fără încetare întreaga măreţie ascunsă a lumii ce a fost manifestată de Dumnezeu,

Acum beneficiez oricând de nenumărate comori ale cunoaşterii supreme; şi peste tot acolo unde merg

Sunt veşnic fericit şi pe deplin liber.

imn scris de Milarepa, marele yoghin tibetan

sursa: yogaesoteric.net 



 

Aprinde-ţi sufletul!

Nu există nimic mai puternic ca o idee al cărei timp a sosit. (Victor Hugo)

Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşerea. Cunoaşterea e limitată; imaginaţia înconjoară lumea. (Albert Einstein)

Astăzi este Mâinele de care te-ai îngrijorat ieri... si totul e bine.

Omul este liber chiar în momentul când vrea aceasta. (Voltaire)

Toate limitările ne sunt impuse doar de noi înşine. (Anonim)

Să ne ridicăm şi să mulţumim plini de recunoştinţă, căci dacă nu am învăţat mult astăzi, măcar am învăţat un pic, şi dacă nu am învăţat măcar un pic, cel puţin nu ne-am îmbolnăvit, iar dacă ne-am îmbolnăvit, măcar nu am murit; deci să fim recunoscători. (Buddha)

În timp ce noi amânăm, viaţa trece în viteză. (Seneca)

Mai puternic ca voinţa de a învinge este curajul de a începe. (Anonim)

Sunt fericiţi cei care visează şi care sunt gata să plătească preţul pentru a le face să devină realitate.

Viaţa nu înseamnă să te găseşti, ci să te creezi.

Viaţa este un proces continuu de devenire.

Sădeşte un gând şi vei culege o acţiune...
Sădeşte o acţiune şi vei culege un obicei...
Sădeşte un obiei şi vei culege un caracter...
Sădeşte un caracter şi vei culege un DESTIN.

Ce se află în faţa ta sau în spatele tău păleşte în comparaţie cu ceea ce se află înlăuntrul tău. (Ralph Waldo Emerson)

Calitatea începe dinauntru.. apoi ea îşi face drum spre în afară.

Întreaga măreţie exterioară este mai degrabă o reflexie aleatoare a lăuntricului.

Imaginaţia este totul. Ea este o previzualizare a atracţiilor vieţii care urmează să apară.

Lucrurile pot fi obţinute. Cu abundenţa trebuie să te acordezi.

Curajul este rezistenţa la frică, controlul fricii, şi nu absenţa fricii. (Mark Twain)

 
Un om cu curaj formează majoritatea. (Andrew jackson)

Viaţa se contractă sau se expansionează proportţional cu curajul propriu. (Anais Nin)

Succesul se măsoară nu prin înălţimea realizărilor ci prin obstacolele depăşite pentru acele realizări. (Booker T. Washington)

Doar cei care îndrăznesc trăiesc. (Voltaire)

Împrejurările nu-l formează pe om. Ele îl arată aşa cum e.

(...)

Grija mea cea mai mare nu este dacă ai eşuat, ci dacă te-ai mulţumit cu eşecul tău. (Abraham Lincoln)

Atunci când pierzi, nu pierde şi lecţia.

Atunci când mergi prin infern, cotinuă să mergi. (Churchill)

Ucide şarpele îndoielii din sufletul tău.

Fericiea este un fluture; atunci când încerci să-l prinzi, îţi scapă mereu, dar dacă rămâi liniştit, poate coborâ asupra ta.

Viaţa nu se măsoară prin numărul respiraţiilor, ci prin momentele care îţi taie respiraţia.

Trăieşte aşa cum vei dori să fi trăit.

La naştere, tu ai plâns iar lumea s-a bucurat. Trăieşte asfel încât atunci când vei muri, lumea să plângă iar tu să te bucuri.

Un mariaj reuşit necesită să te îndrăgosteşti de mai multe ori, întotdeauna de aceeaşi fiinţă.

Înainte de a vrea să-i transformi pe alţii, aminteşte-ţi ce dificil este să te transformi pe tine însuţi.

Priveşte totul ca şi cum l-ai vedea pentru prima sau pentru ultima oară.

Măsoară-ţi viaţa în iubire!