29 July 2012

Să mai şi râdem - Zodiactopia I




Chiar dacă fiecare fiinţă umană este unică, noi ne confruntăm cu toţii de regulă cu aceleaşi tipuri de situaţii. Şi totuşi, uneori ajungem să credem că suntem singurii care trăim anumite experienţe, resimţind diferenţa celorlalţi, înstrăinarea şi singurătatea. În căutare de afirmare şi acceptare, de multe ori simţim cu acuitate privirea celorlalţi şi suntem foarte sensibili la cel mai mic semn de respingere. Mai devreme sau mai târziu, putem ajunge să credem că e ceva în neregulă cu noi.

A te simţi prost cu tine însuţi reprezenta o „ocupaţie” apreciată de aşa-zişii filosofi mult înainte de inventarea şi apariţia televizorului, dar trebuie să recunoaştem că ea nu reflectă o stare de înţelepciune. În schimb, adoptarea autoironiei, şi anume a face haz de propriul nostru comportament, de caracterul şi defectele noastre poate produce efecte miraculoase atât în noi cât şi în jurul nostru! Cunoaştem cu toţii persoane care după ce au trecut printr-o perioadă întunecată „s-au scufundat” în presupusa lor nefericire. Totuşi, există şi oameni care nu ezită chiar şi în acest fel de momente să se abandoneze serenităţii inerente a sufletului şi să arate lumii zâmbetul beatific al inocenţei.




„Efectele secundare” pe care le veţi constata cu încântare dacă vă amplificaţi simţul umorului includ şi „riscul” implicit de a fi foarte fericiţi, de a fi mult mai simpatizaţi de cei din jurul vostru şi de a avea o excelentă relaţie de cuplu… Umorul acoperă toate situaţiile umane posibile, exprimă nenumărate aspecte ale vieţii pe pământ şi permite scoaterea la lumină a diferitelor faţete ale bogatei personalităţi a fiecăruia. Acesta ne permite să devenim mai puternici, să adoptăm o atitudine de înfruntare a dificultăţilor întâlnite, în loc să începem să ne regretăm soarta şi să adoptăm politica struţului – că doar e la modă politica, nu?




Atunci când ne confruntăm cu dificultăţi, umorul este o alternativă care merită luată în considerare, în locul unui comportament tensionat, închis, adică disperat, presupus „inteligent” prin care abatem atenţia celorlalţi de la noi – doar suntem bine, nu e aşa? Să nu uităm în acest sens proverbul românesc care spune că „Prostul nu e prost destul până nu e şi fudul.” În ciuda ideii preconcepute a unora că râsul este stupid şi vulgar, ar trebui să ne gândim la faptul că doar o persoană cu adevărat inteligentă ne poate face să râdem prin aerul său nătâng.





Umorul, ca o modalitate subtilă de evocare a anumitor aspecte,  ne poate ajuta să exprimăm ce avem pe suflet fără a ne ofensa interlocutorul. Atunci când spunem ceva într-o manieră serioasă cu greu mai putem să ne luăm cuvintele înapoi dacă l-am rănit pe celălalt, pe când dacă privim situaţia dintr-un unghi plin de haz ne putem scuza şi încerca să salvăm situaţia. Intuitiv toţi ne putem da seama că umorul este un ansamblu de mecanisme, atitudini şi interpretări care odată stăpânite cu abilitate ne fac să apărem celorlalţi într-o lumină magică, precum un scamator care trezeşte încântarea copiilor din noi.




Puteţi citi mai multe despre simţul umorului si efectele sale aici iar  în continuare mai jos, ca aplicaţie directă pentru cei care înţeleg engleza, umor pe teme astrologice în imagini, la care la care să râdeţi copios pe seama anumitor trăsături specifice zodiei voastre sau împreună cu prietenii. Am selectat câteva imagini „de sezon” şi mai ales cu Leul, personajul principal al acestei perioade a anului (şi nu numai :) 

În aceste imagini, energia şi esenţa fiecărei zodii sunt înfăţişate într-un mod umoristic. Interacţiunea dintre diferitele zodii poate părea surprinzătoare, familiară, sau poate necesita aprofundarea înţelegerii lor. Acţiunile personajelor zodiacului se desfăşoară mai ales în natură, acolo de unde îşi au originea energiile lor specifice: pământ, aer, apă şi foc. 


(Zodiactopia features 12 signs, which represent the energy and essence of each sign in humorous way. Interactions between different signs might seem wild, familiar or might require more reflective investigation. Their activities take place in the wild nature, where their original energies are derived from: water, earth, fire and air. The author of Zodiactopia is Mikispink)


* * *

Aqua, Aries, Pisces, Cancer, Scorpio, Taurus!




* * *

Libra Aries




* * *

Pisces Libra




* * *

Leo Virgo




* * *

Capricorn, Pisces, leo, aries!




* * *

Leo Capricorn




* * *

Leo Libra




* * *

Leo, virgo, gemini, scorpio!



* * *

sagg pisces leo!



* * *

Leo Aqua!





 

23 July 2012

Tot ceea ce n-am iubit la timp, am pierdut

 
În miezul celor mai sterile ceasuri pe care le-am trăit, nu există, daca voi cerceta atent, decât aceeaşi greşeală repetată în forme diferite: n-am înţeles că, tot ceea ce n-am iubit la timp, am pierdut.

De ce dispare dragostea după un timp, de ce doi oameni care s-au iubit ajung să se urască, să-şi creeze zile negre unul altuia ori să cunoască suferinţe interioare de neimaginat?

17 July 2012

Despre Tinereţe


   
   

Download mp3



Scriitorul Ullman spunea:
„A fi şi a rămâne mai mereu tânăr este cu putinţă. Tinereţea nu-i doar o perioadă a vieţii, căci ea este, înainte de toate, o stare constantă şi minunată a minţii . Ea este un efect mirific al voinţei puternice superioare, o calitate admirabilă a imaginaţiei creatoare, o emoţie copleşitoare, benefică, intensă, o victorie deplină a curajului asupra timidităţii, a chemării aproape irezistibile a gustului tainic de aventură asupra stării călduţe pe care o oferă confortul şi asupra prejudecăţilor prosteşti.




Nu devii niciodată bătrân doar pentru că ai trăit un anumit număr de ani. Devii bătrân atunci când începe să-ţi fie frică să iubeşti intens şi fără măsură. Devii bătrân atunci când dezertezi, dând dovadă de laşitate, şi refuzi să mai aspiri fiind plin de entuziasm către idealurile divine, sublime.




Trecerea anilor îţi ridează pielea. Renunţarea laşă la cele mai înalte idealuri divine îţi ridează în mod inevitabil sufletul. Toate preocupările noastre josnice, meschine care ne acaparează, toate îndoielile, toate suspiciunile, toate fricile şi toate disperările sunt duşmanii noştri insidioşi, care ne covârşesc încetul cu încetul, ne fac să ne cocoşăm şi ne determină să ne aplecăm către pământ, obligându-ne să devenim una cu ţărâna sau să devenim nişte rămăşiţe necurate înainte de a muri. 




Mereu tânăr este doar acela care, iubind constant şi fără măsură, este şi rămâne un mare curios. El se miră şi se minunează neâncetat în faţa tainelor pe care Dumnezeu i le revelează, descoperind, îmbătat de extaz, mistere acolo unde ceilalţi oameni nu văd nimic deosebit, din cauza opacităţii şi închistării lor.






Un asemenea om se întreabă şi întreabă, întocmai ca un etern copil foarte curios: oare de ce se petrece aceasta? Oare ce va urma după aceea?

El provoacă cu ajutorul lui Dumnezeu evenimentele minunate prin intermediul gândirii sale optimiste, creatoare, puternice şi descoperă mereu noi şi noi bucurii în jocul divin al vieţii.




El contemplă cu atenţie toate sincronicităţile care îi apar din când în când în existenţa sa şi le descoperă semnificaţiile ascunse, înţelegând totodată că acestea toate sunt un dialog al lui Dumnezeu Tatăl cu el. El ştie că, în realitate, eşti la fel de tânăr precum iubirea ta fără măsură şi credinţa fermă şi de nezdruncinat pe care o ai în Dumnezeu.




El a descoperit deja că de fapt eşti la fel de bătrân pe cât de mari sunt închistările, suspiciunile şi îndoielile tale.

El ştie foarte bine că întotdeauna cei perverşi îi judecă pe toţi ceilalţi oameni de-a valma, după propria lor perversitate.




El ştie că atât frumuseţea, cât şi urâţenia se află în ochii privitorului.

El ştie că eşti la fel de tânăr precum îţi este de mare, constantă şi puternică încrederea în sine şi speranţele divine pe care le ai. El ştie că eşti la fel de bătrân ca şi descurajarea şi disperarea ta.




El ştie că poţi să rămâi mai mereu tânăr atâta timp cât vei fi un veşnic îndrăgostit, un romantic incurabil, un iubitor fără măsură, o fiinţă plină de o exemplară bunăvoinţă, veselă, plină de candoare, pură, delicată, tandră şi receptivă.




El ştie că poţi să debordezi de fericire de zeci de ori pe zi atunci când eşti şi rămâi mai mereu receptiv la tot ceea ce este bun, frumos, măreţ, adevărat, sublim, înălţător şi divin.




El ştie că, deşi trăieşti pe Pământ, este cu putinţă să exişti, totodată, într-un tainic paradis atunci când eşti fără încetare receptiv la glasul misterios al inimii, la mesajele îmbătătoare ale energiei iubirii, la spiritele naturii, la omul de lângă tine care are nevoie de ajutor, la chemarea enigmatică a infinitului şi la toate mesajele misterioase care îţi vin de la Dumnezeu.







29 June 2012

Femeia este rară




„Femeia este rară, Ea răzbate contra curentelor, Ea răstoarnă tronurile, Ea opreşte anii. Pielea sa este de marmură. Prin apariţia ei, Ea pune în impas întreaga lume…






Unde se duc fluviile, norii, păsările singuratice? Toate se scufundă în Femeie… Dar Ea este rară…






Cine o întâlneşte va trebui să fugă, deoarece atunci când iubeşte Ea este implacabilă… Compasiunea Ei este implacabilă... Dar Ea este rară.






Adevărata Femeie, de la începutul timpurilor, Femeia care ne-a fost dată de divin, aparţine trup şi suflet unui univers total diferit de cel al bărbatului. Ea luminează cealaltă extremitate a Creaţiei.






Ea cunoaşte secretul apei, al pietrelor, al plantelor şi al animalelor. Ea poate privi fix la soare şi vedea clar în noapte. Ea deţine cheile sănătăţii, ale relaxării, ale armoniilor materiei.






Ea este magiciana albă, feea cu aripile mari şi umede, cu ochii transparenţi, care aşteaptă bărbatul pentru a începe împreună cu el un nou paradis pe pământ.





Atunci când Ea se dăruieşte Lui, într-un moment sacru, îi deschide prin calda obscuritate a pîntecelui ei poarta către o altă lume.






Ea este fântâna virtuţii: dorinţa pe care Ea o inspiră sublimează excitaţia. Scufundarea în Ea redă castitatea.






Ea este sterilă pentru că a oprit roata timpului. Sau, mai degrabă, Ea îl renaşte pe bărbat, readucând în el copilăria lumii.






Ea îl întoarce către adevărata lui îndatorire de bărbat, aceea de a se eleva cât mai mult cu putinţă. Femeia adevărată este cea care îl face pe bărbat să devină mai mult decît este.






Iar pentru Ea, doar să existe este suficient pentru a fi Ea însăşi în plenitudine.






Prin Ea, Bărbatul ajunge la fiinţa lui adevărată, şi chiar dacă el a ales alte asceze, o va întâlni din nou în forme simbolice.






Descoperirea Femeii Adevărate este o graţie, o binecuvântare, un dar divin. A fi fără de teamă în faţa Ei, un alt dar. Unirea cu Ea cere bunăvoinţa lui Dumnezeu…”







(traducere şi adaptare după Louis Pauwels - Conferinţă imaginară: „Femeia este rară”
imagini: Eden Art by Ines Honfi 


28 June 2012

1+1=1





Sunt a ta
aşa
cum nimic nu poate fi
al cuiva.
aşa
cum nimeni
nu poate avea,
ci doar fi.

19 June 2012

MÂINI (iubire de frate şi viaţa iubirii privită prin jocul mâinilor)





Iubire de frate

În secolul al XV-lea, într-un mic orăşel german locuia o familie care avea 18 copii. 18! Pentru a-şi întreţine familia, tatăl - bijutier de profesie - era nevoit să lucreze chiar şi 18 ore pe zi pentru a le oferi mâncare. În plus el se mai ocupa şi cu orice altceva găsea de lucru prin vecinătate.

17 June 2012

Când omul a fost om...





Un băiat veni la tatăl său voind să se joace. Acesta însă nu avea timp și nici chef să se joace cu copilul. Asa că, se gândi cum ar putea să ocupe copilul. El găsi într-o revistă o fotografie complicată și detaliată a pământului, o rupse în multe bucatele și i-o dădu copilului să refacă fotografia, gândindu-se că este un puzzle atât de complicat, încât copilul va fi ocupat o vreme.

Băiatul se retrase într-un colt și începu să facă puzzle-ul.

Abia trecuseră câteva minute că el veni la tatăl său și ii arata fotografia completă. Tatălui nu-i veni să creadă și îl întrebă pe copil cum de reușise să refacă atât de repede fotografia. Copilul răspunse:

"Pe partea cealaltă era fotografia unui om. Am făcut omul și când omul a fost om, atunci a devenit și lumea, lume".








30 May 2012

Despre flori şi sufletele înmiresmate



Prem Joshua - Friends
    



A oferi flori e o tradiţie aproape universal răspândită. Oferim flori pentru a ne manifesta admiraţia, respectul, dragostea. Femeile, mai ales, sunt sensibile la flori; dacă vreţi să câştigaţi prietenia unei femei, oferiţi‑i flori. Evident, poate acest lucru nu va fi suficient. Există anumite fe­mei cărora puteţi să le oferiţi toate florile pe care le găsiţi la piaţă fără să puteţi să le câştigaţi pri­etenia; pentru că există alte flori de oferit, flori invizibile, şi pe ele trebuie să ştiţi să le oferiţi: florile sufletului vostru.




Priviţi un trandafir: simţiţi imediat ceva atât de poetic, încât starea voastră interioară se va transforma. O senzaţie, oricât de slabă ar fi ea, un sentiment, cât de slab ar fi, modifică deja ceva în profunzimea fiinţei voastre. Floarea pe care o priviţi vă vorbeşte prin culorile sale, forma sa, parfumul său, ea îşi deschide drum în voi, prin intermediul corpurilor subtile, pentru a trezi în sufletul vostru forma, parfumul, culoarea căreia îi corespunde. Şi e la fel, bineînţeles, pentru un obiect respingător. De aceea, trebuie să fiţi atenţi să nu vă înconjuraţi decât de prezenţe armo­nioase, frumoase, pure... pentru că influenţa lor pătrunde în voi. Şi cum în domeniul spiritual există calităţi şi virtuţi care corespund acestei armonii, puţin câte puţin, aceste calităţi şi virtuţi se vor manifesta în voi.




Tot ceea ce vă înconjoară exercită o influenţă asupra voastră, chiar dacă nu sunteţi conştienţi de acest lucru. Dar tocmai, e important să deveniţi conştienţi de acest lucru pentru a face o muncă benefică. Dacă simţiţi că un obiect sau o creatură vă influenţează favorabil, trebuie să deschideţi conştient porii voştri interiori pentru ca aceste influenţe să vă penetreze profund. Dacă nu‑i des­chideţi, chiar şi cele mai bune lucruri vor rămâne ineficace, ele nu vă vor atinge. Mergeţi pe malul unui pârâu, după un izvor care străluceşte, şi gândiţi‑vă că e imaginea ade­văratei surse a vieţii, care trebuie să strălucească şi să curgă pentru voi... Mergeţi după soare, contemplaţi‑l, deschideţi‑vă lui ca să trezească în voi soarele spiritual, căldura sa, lumina sa... Mergeţi după flori pentru a le cere secretul par­fumului lor, şi ascultaţi‑le ca să învăţaţi să extra­geţi şi voi chintesenţele cele mai parfumate ale inimii voastre şi ale sufletului vostru...




Totul vorbeşte, numai oamenii nu ştiu să asculte, nu ştiu să asculte nici soarele, nici arborii, nici stân­cile, nici lacurile, nici munţii, nici păsările, nici propria lor voce interioară care vorbeşte fără în­cetare. Dar dacă trebuie să asculte bârfe sau calomii, imediat îşi deschid urechile. Nu înţeleg de ce sunt aşa stupizi: sunt atâtea lucruri fru­moase de ascultat, de privit, de înţeles, de ce se opresc tot timpul asupra a ceea ce este inutil şi meschin?




Priviţi acest trandafir: el e mic, dar e mare în mine pentru că îmi revelează multe lucruri, de aceea îl iubesc. El e fericit, îmi surâde, şi eu la rândul meu îl privesc cu dragoste pentru că el intră în mine şi trezeşte alţi trandafiri în inima mea şi în sufletul meu. De ce nu încercaţi şi voi? Sfătuiesc chiar şi femeile care aşteaptă un copil să se gândească în această perioadă a gestaţiei să lucreze din când în când cu trandafirii, ca să influenţeze favorabil copilul ce‑l poartă.




Spiritele trandafirilor sunt entităţi ce vin de pe planeta Venus şi care au acceptat să se încar­neze pe Pământ pentru a ajuta oamenii. Dar nu cunoaştem încă această misiune a trandafirilor, ne servim de ei pentru a orna apartamentele şi grădinile, pentru a atrage un bărbat sau pentru a seduce o femeie. În realitate, trandafirul este aici pentru a ne revela un drum de cea mai mare per­fecţiune, drumul adevăratei iubiri, dragostea care nu întemniţează, dragostea care eliberează. Iată rolul şi mesajul trandafirului. Dacă el e regele florilor, e pentru că el ne învaţă dragostea adevă­rată. În ziua în care oamenii vor înţelege sacrifi­ciul pe care el îl face venind printre ei şi vor accepta mesajul său, poate vor începe să‑i se­mene: pe unde vor trece, ei vor înmiresma atmosfera cu un parfum delicios.




În Paradisul terestru, Dumnezeu i‑a încre­dinţat Evei îngrijirea vegetaţiei, de aceea, trăind printre flori, Eva a început să degaje ea însăşi un parfum de flori. În momentul primului păcat, ea a pierdut această calitate. Înainte de cădere, aceste parfumuri emanau din ea pentru că poseda cali­tăţi şi virtuţi care se manifestau întocmai în plan fizic, sub formă de parfumuri. Pentru că un par­fum este expresia fizică a unei virtuţi, de aseme­nea, un miros urât este expresia fizică a unui viciu. Dacă femeile sunt acum atât de atrase de parfumuri şi simt nevoia de a se parfuma, e pen­tru că doresc inconştient să regăsească acest dar pe care‑l aveau în Paradis, de a degaja natural parfumuri.




Dar a se parfuma nu e cea mai bună metodă: dacă ele vor învăţa să‑şi dezvolte anu­mite calităţi şi virtuţi, ele vor regăsi parfumul lor, ele vor regăsi adevărata lor frumuseţe. Există femei care ar da averi pentru a avea natural un astfel de parfum. Vrăjitorii, vrăjitoarele aveau cunoştinţe care le permiteau să fabrice duhori insuportabile pen­tru a atrage demonii. Şi dacă există obiceiul de a arde parfumuri, esenţe în temple, biserici şi lo­curi sacre, e tocmai pentru a alunga spiritele te­nebrelor şi a atrage spiritele luminii.




Se spune în Biblie că parfumul sacrificiilor celor drepţi urca până la nările lui Dumnezeu care se delecta. Da, e adevărat, Dumnezeu respiră suflete, e o reali­tate: sufletul celor drepţi degajă un parfum care atrage prezenţa entităţilor luminoase, şi chiar Sfântul Duh vine să respire parfumul acestor suflete. Evident, aceste parfumuri spirituale sunt aşa de subtile că nu le putem simţi în planul fizic. Este deci foarte important de a ajunge prin munca noastră spirituală să ameliorăm calitatea parfumurilor corpului nostru fizic, nu pentru a atrage oamenii ci pentru a atrage prietenii din lumea invizibilă, pentru că ei iubesc parfumurile unui suflet pur. De ce să nu le oferim această bucurie? Prin arderea esenţelor, alungaţi spiritele tenebroase şi atrageţi entităţile celeste, e minu­nat. Dar aceasta nu ajunge, trebuie să ştiţi cum să răspândiţi din interior parfumul purităţii, al sfin­ţeniei.









(fragmente din "Cartea Magiei Divine" de Omraam Mikhaël Aïvanhov)





Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...