De ce? pentru că este un exemplu pentru noi toţi românii. Pentru că şi-a împletit strâns destinul cu destinul neamului românesc. Pentru că sufletul neamului românesc, cu bunul lui simţ, cu iubirea lui faţă de natură, cu bucuria lui simplă şi curajul lui de a înfrunta pe vrăjmaşul binelui, cu dragostea lui faţă de frumos, cu zicalele şi cântecele lui înţelepte, el, acest suflet românesc care ne cuprinde şi pe noi, asemenea unei mame mereu iubitoare, are nevoie de fiii şi fiicele ei, ca să nu se stingă. Pentru că răii fac magie neagră ca să-l stingă.
Pentru că noi putem să-l hrănim cu bunătate, cu frumuseţe, cu încurajarea valorilor autentice spirituale. Pentru că e un leagăn al credinţei unde cei buni de oriunde din lumea asta îşi pot găsi refugiul.
De ce? Ca să nu mai acceptăm ca "normalitate" ce spune Vlahuţă, care l-a iubit şi el pe Eminescu: "Într-o ţară cu atâtea nulităţi politice triumfătoare, un poet atât de mare şi de cinstit nu putea sa moară decât într-un spital de nebuni." Pentru că Eminescu a vorbit tare si cu curaj pentru toţi cei buni şi cinstiţi, şi noi permitem în continuare să fie omorât pentru asta.
Citeşte-l pe Eminescu. Încântă-ţi sufletul cu versul lui dulce, pătrunde în vastele taine pe care le deschide prin cuvinte spiritul lui, şi citeşte-l pe Eminescu care îţi arată adevărul despre lumea în care trăieşti. Da, acum mai mult de 100 de ani, el a arătat adevărul despre lucruri care se petrec şi azi.
Iată câteva fragmente din publicaţiile sale ce au deranjat pe "marii" vremii, care arată cât de actual este Eminescu, şi două linkuri care dezvăluie adevărul privitor la moartea lui Eminescu. Nu sunt fantezii, există dovezi care doar ne-au fost ascunse până acum.
Citeşte-l pe Eminescu şi citeşte despre Eminescu, dezvăluirile recente!
„Un sistem reprezentativ, întins ca o
reţea asupra întregii ţări, influenţat însă, întotdeauna, în mod
absolut, de guvernul central, şi-a format în fiecare părticică organele
sale, sub formă de consilii judeţene, consilii comunale, consilii de
instrucţiune, consilii de sus şi de jos, care nici nu ştiu ce să
consilieze, nici nu au ce reprezenta (nici nu reprezintă n.n.) decât pe
persoanele din care sunt compuse”.
Astfel, „teoria de om şi om, o teorie
curat filantropică şi un rezultat al compătimirii ce omul o are nu numai
pentru semenul său, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate
erijându-se în teorie de stat, căci preface ţara moştenită, apărată cu
vărsare de sânge şi cu privaţiuni, într-o mlaştină pentru scurgerea
elementelor nesănătoase din alte ţări – introducând într-un stat
eminamente naţional un sistem de instituţii cosmopolite”.
Urmare aplicării ei vom „avea de-acum
înainte dominaţia banului internaţional, o domnie străină, impusă de
străini; libertatea de muncăşi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior
în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă, nu învinge
cine-i tare, nobil, sau eroic; învinge cel pentru care orice mijloc de
câştig e bun, cel fără scrupul faţă de concetăţenii săi, cel pentru care
orice apărare a muncii e o piedică pe care va tinde a o răsturna, pe
cale legiuită sau pe cale piezişă”.
„La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei
organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare
economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce
nimic”.
„Rasa determinantă a sorţii acestei ţări
nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi (veneticii care-au
obţinut cetăţenia română n.n.) de ieri-alaltăieri”, iar autoapărarea
împotriva lor e „disproporţionat de grea, de vreme ce aceşti oameni au
sprijin pe străini, pârghiile care-i ridică sunt aşezate în afară, pe
când înlăuntru n-avem decât poporul nostru propriu, scăzând numeric şi
fără o conştiinţă limpede de ceea ce trebuie să facă”.
„Poporul a pierdut de mult încrederea că
lucrurile se pot schimba în bine şi, cu acel fatalism al raselor
nefericite, duce nepăsător greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă”…
„Cârciumile sunt localuri de îndobitocire şi de prostituţie
sufletească”… Mai mult, „a fost natural ca, în urma acestei extenuaţiuni
de putere, multe rele endemice, şi altele de caracter endemic, să se
iveascăşi să decimeze populaţiile. Astfel, rasa română scade şi străinii
sporesc.
„Faţă c-o asemenea privelişte, în care virtutea se consideră, de unii,
ca o nerozie, se taxează, de alţii, ca o crimă, în care inteligenţa şi
ştiinţa, privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităţilor
şi batjocurii caracterelor uşoare, în care cuminţie se numeşte arta de-a
parveni sau de-a trăi, fără compensaţie, din munca altora, spiritul cel
mai onest ajunge la momentul fatal, de cumpănă, în care înclină a crede
că, în asemenea vreme şi-n aşa generaţie, însuşirile rele ale oamenilor
sunt titluri de recomandaţie”… Astfel, „trădătorul numindu-se geniu,
plagiatorul erou, pungaşul mare financiar, panglicarul om politic,
cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii şi speculanta de
sineşi femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce
în ce şi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea
punctul de plecare sănătos”, „că fiecărui drept îi corespunde o datorie”
şi că „secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei
meritului… „Acela ce cutează a se revolta faţă cu această stare de
lucruri, acela care îndrăzneşte să arate că formele poleite învelesc un
trup putred, că «progresul» nostru ne duce la pierzare, că elementele
sănătoase trebuie să se conjure şi să facă o luptă supremă pentru
mântuirea acestei ţări este denunţat (prezentat n.n.) opiniei publice de
către negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca
antinaţional, ca reacţionar”.
Actualitatea lui Eminescu
Adevăruri tulburătoare
1 comment:
Foarte adevarat! Multumesc ca ne aduci aminte sa ne intoarcem, prin Eminescu, catre suflet, sufletul nostru, al romanilor. Uite si inca un articol foarte interesant despre el:http://frumoasaverde.blogspot.ro/2014/01/antisemitismul-lui-eminescu.html
Post a Comment